Natura, flora si fauna

Unul din motivele pentru care Delta Dunarii a devenit rezervatie a biosferei este acela ca, in comparatie cu alte delte ale Europei si chiar ale Terrei, a pastrat o biodiversitate mai ridicata, prin aceasta intelegandu-se un numar mare de specii dintr-o mare diversitate de unitati sistematice. Mai mult decat atat, Delta Dunarii frapeaza prin densitatea ridicata la multe specii, care sunt rare sau lipsesc din alte zone ale continentului, cu toate ca din cauza efectelor activitatilor antropice din ultimile decenii si efectivele acestor specii, ca si habitatele lor, au fost grav afectate.
Incepand cu anul 1991 s-a demarat inventarierea florei si faunei din teritoriul RBDD, actiune ce continua si in prezent, avand doua obiective majore: cunoasterea unei importante componente a patrimoniului natural intr-o rezervatie a biosferei si evidentierea speciilor ce necesita masuri de protectie si conservare.
Mozaicul de habitate dezvoltate in RBDD este cel mai variat din Romania si gazduieste o mare varietate de comunitati de plante si animale al caror numar a fost apreciat la 5.429 de tipuri: 30 tipuri de ecosisteme, 5 429 specii, din care 1 839 specii de flora alge planctonice (678 specii) licheni (107 specii) macromicete (38 specii) plante vasculare (1016 specii) 3 590 specii de fauna moluste (91 specii) insecte (2 244 specii) pesti (135 specii) amfibieni (10 specii) reptile (11 specii) pasari (331 specii) mamifere (42 specii).
FLORA - 1 839 specii flora Flora din RBDD este reprezentata de 1.839 de taxoni, iar circa 70% din vegetatia deltei este dominata de stuf (Phragmites australis), papura (Typha angustifolia), asociatiile de Scirpetum si de vegetatia de stuf de pe plauri.
In lacuri, canale, se intalnesc plante acvatice reprezentate de specii submerse: nufar (Nymphea sp., Nuphar), ciulinul de balta (Trapa natans), Potamogeton sp., Myriophyllum sp., Utricularia sp.

Padurile de salcie se intalnesc pe malurile mai inalte (Salix trianda, Salix fragilis si Salix alba) in timp ce salcia cenusie de talie mica (Salix cinerea) se intalneste pe malurile mai joase.
In padurile Letea si Caraorman, dezvoltate in zonele joase si mai umede dintre grindurile de nisip numite “hasmace” se intilnesc specii de stejar (Quercus robur, Quercus pedunculiflora) impreuna cu specii de frasin (Fraxinus angustifolia, Fraxinus pallisiae), cu specii variate de arbusti sau de plante cataratoare cum sunt: vita salbatica (Vitis silvestris) sau liana (Periploca graeca).
Dunele se caracterizeaza prin prezenta asociatiilor de arenacee (cu Koeleria pyramidata, Koeleria glauca, Festuca pallens, etc.).
In zonele cu soluri sarate sunt frecvente asociatiile de plante halofile cu Salicornia herbacea, Suaeda maritima, Puccicinelia distans, Aeluropus littoralis, si Limonium gmelini. O categorie distincta o formeaza plantele fara radacini, plantele plutitoare cum sunt: Salvinia natans, trei specii de Lemna, Wolffia arrhiza, Utricularia vulgaris, si Spirodela polyrrhiza.
In perioada inventarierii speciilor din RBDD au fost descoperite si 2 specii noi pentru stiinta: Centaurea pontica, si Elymus pycnattum deltaicus.
FAUNA - 3590 specii fauna Datorita conditiilor prielnice create de varietatea mare de habitate terestre si acvatice, precum si proximitatea catorva subzone ale regiunii faunistice palearctice (ex. mediteraneana, pontica, eur-asiatica), fauna RBDD este reprezentata de 3.590 de specii (3061 nevertebrate si 529 vertebrate).
Nevertebratele formeaza, de departe cea mai mare parte din fauna RBDD cu peste 3.000 de specii. Din acestea sunt 435 de specii de viermi si rotifere, 91 de specii de moluste, 115 specii de crustacee, 168 de specii de arahnide si 2.244 de specii de insecte. Pina in prezent au fost descrise 37 de specii noi pentru stiinta, incluzand un vierme Proleptobchus deltaicus, 5 specii de arahnide 1 specie de peste Knipowitschia cameliae si 30 de specii de insecte, printre care Isophya dobrogensis, Diaulinopsis deltaicus si Homoporus deltaicus.
Fauna piscicola din RBDD are o varietate remarcabila, cuprinzand 135 de specii. Majoritatea acestora sunt specii de apa dulce, dar sunt reprezentate si specii marine precum si specii eurihaline care traiesc in Marea Neagra si patrund in
Delta si in Dunare in timpul sezonului de reproducere. Aproximativ o treime dintre specii au fost si sunt valorificate economic prin pescuitul comercial intensiv, inclusiv grupul de sturioni (specie prohibita pentru o perioada de 10 ani, incepand cu 2006) si scrumbia de Dunare (Alosa pontica).
Fauna amfibienilor si a reptilelor este bine reprezentata in RBDD, cele mai multe din specii fiind protejate prin lege. Amfibienii sunt reprezentati de 10 specii de broaste: broasca de lac mare (Rana ridibunda), buhaiul de balta (Bombina bombina), brotacelul (Hyla arborea), broasca de pamant bruna (Pelobates fuscus), broasca raioasa bruna (Bufo bufo), broasca raioasa verde (Bufo viridis), Broasca de pamant siriaca (Pelobates syriacus balcanicus), Rana lessone si 2 specii de soparle de apa, triton (Triturus dobrogicus, T.vulgaris). Reptilele sunt reprezentate de 11 specii incluzand testudine, soparle (Sauria) si serpi (Serpentes).
RBDD ramane, insa cea mai renumita pentru fauna ornitologica, fiind inregistrate in total 331 specii (in afara celor 520 de specii inventariate in toata Europa de Vest). Zona are o importanta universala pentru cuibaritul multor populatii de pasari cum sunt pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), pelicanul cret (Pelecanus crispus) si cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus). Se mai intalnesc aici colonii importante de starc lopatar (Platalea leucorodia) si cateva specii cuibaritoare de vultur codalb (Haliaeetus albicilla).
Zona Deltei Dunarii este un loc de popas major, atat de primavara cat si de toamna, pentru cateva milioane de pasari, in special rate, barza alba (Ciconia ciconia) si numeroase specii de pasari de prada. In sezonul de iarna, RBDD gazduieste grupuri mari de lebede si gaste, incluzand aproape intreaga populatie de gasca cu gat rosu (Branta ruficollis).
Cele 331 specii de pasari includ: • cea mai mare parte a populatiei Europene de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) si pelican cret (Pelecanus crispus); • 60 % din populatia mondiala de cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus) • 50 %din populatia mondiala de gasca cu gat rosu (Branta ruficollis) (pe perioada iernii).
Mamiferele sunt reprezentate de 42 de specii incluzand specii de importanta conservativa europeana cum sunt vidra (Lutra lutra) si nurca europeana (Lutreola lutreola), bizamul (Ondatra zibethicus) si mistretul (Sus scrofa) ce au importanta economica pentru blana si respectiv, pentru vanatoare. Alti pradatori sunt reprezentati de hermina (Mustela erminea), cainele enot (Nyctereutes procyonoides), vulpea (Vulpes vulpes) si pisica salbatica (Felis silvestris).
Prin Conventia de la Berna sunt protejate un mare numar de pasari (313 din totalul de 331 specii), urmand apoi un numar de 22 de specii de mamifere dintre care 7 specii sunt strict protejate, si de asemenea un numar de 24 de specii de pesti din care 22 specii sunt protejate. 

Sporturi si activitati in regiune

Valorile naturale si culturale ale Deltei Dunarii constituie resursele turistice naturale si antropice ale RBDD, resurse valorificabile prin practicarea turismului.
Turism pentru odihna si recreere (practicat prin intermediul companiilor de turism, in unul din hotelurile de pe teritoriul rezervatiei sau folosind hotelurile plutitoare, combinand excursiile pe canale si lacuri pitoresti cu baile de soare si apa marina pe plajele situate de-a lungul coastei Marii Negre.
Turism de cunoastere (itinerant), practicat fie individual, fie prin intermediul excursiilor organizate) potrivit pentru grupurile mici de vizitatori care au ocazia sa exploreze varietatea peisajului salbatic, combinand plimbarile cu barci propulsate manual pe canale pitoresti cu drumetii de-a lungul canalelor sau pe grindurile fluviale si marine, etc.
Turism specializat - stiintific (pentru ornitologi, specialisti, cercetatori, studenti)
Programe speciale de tineret (pentru cunoasterea, intelegerea si pretuirea naturii)
Turism rural (in cadrul caruia turistii sunt gazduiti si ghidati de localnici), are traditie in RBDD, multe familii de localnici gazduind si insotind vizitatorii in Delta Dunarii. Acest tip de turism reprezinta un important potential pentru imbunatatirea veniturilor populatiei locale.
Turism pentru practicarea sporturilor nautice, foto-safari.
Turism pentru practicarea pescuitului sportiv foarte apreciat de vizitatorii de toate varstele, in orice sezon, pentru orice specie de peste, si vanatoare sportiva.

Obiective turistice de vizitat

Arii protejate: Rezervatia Biosferei Delta Dunarii Tulcea, Parcul National Muntii Macinului.
Locatii:
Colnicul Hora, dealul muntos din municipiul Tulcea pe care se afla vestigiile localitatii antice Aegyssus la inceput asezare getica, apoi colonizata de eleni, cucerita de romani iar intre secolele VI-X, cu intreruperi, cetate bizantina.

Monumentul Independentei aflat pe Colnicul Hora ridicat in cinstea eroilor Razboiului de Independenta din 1877, in urma caruia provincia Dobrogea a redevenit pamant romanesc; fondat in prezenta dr. Carol Davila (1879), realizat de George Vasilescu, inaugurat in 1904.
Muzee:
Centrul Muzeal Ecoturistic ,,Delta Dunarii” – prezinta elemente specifice Deltei Dunarii, unice in lume (reconstituirile unor habitate naturale tipice de delta si a unei cherhanale traditionale, alaturi de acvariile cu specii de pesti, corali si alte organisme acvatice).
Muzeul de Arta – gazduieste intr-o cladire de stil neoclasic, monument de arhitectura, construit intre 1963 – 1865, colectiile de pictura, sculptura, icoane, arta orientala, grafica si arta decorativa.

Muzeul de Etnografie si Arta Populara – este unul dintre edificiile publice emblematice pentru Tulcea. Patrimoniul Muzeului reflecta, prin diversitatea colectiilor, un model cultural unic generat de convietuirea etnica dintre romani si celelalte populatii. Cele aproximativ 8000 de piese alcatuiesc un fond etnografic inestimabil decodificabil in cadrul colectiilor de arta populara si port popular, etnografie si foto-document.

Muzeul de Istorie si Arheologic – este situat pe locul fostei cetati antice Aegyssus. Un loc aparte il ocupa Sala Tezaur, unde sunt expuse tematic piesele de executie detinute de muzeu: tezaure monetare, obiecte de podoaba din aur si argint, accesorii vestimentare, piese de cult si carte veche.
Gospodaria taraneasca conservata “in situ” din satul Enisala, reprezinta sinteza arhitecturii traditionale taranesti din nordul Dobrogei, la inceputul sec. XX. Ansamblul arhitectural cuprinde casa cu chiler si cateva din anexele tipice pentru o gospodarie din aceasta zona: grajdul pentru animale, soproanele, bucataria si cuptorul de vara, porumbarul, fantana. In aceste spatii pot fi vazute carute pictate, tipic dobrogene, unelte pescaresti, instrumentar agricol, scule si produse de dogarie, fierarie, albinarit, olarit, instrumentar pentru industria casnica, piese de arama cu diverse functionalitati. Interiorul locuintei releva principiile estetice ale organizarii spatiului de locuit traditional romanesc.
Casa memoriala Panait Cerna, situata in satul Cerna, la 55 km de Tulcea si 26 km de orasul Macin. Casa in care s-a nascut poetul, o locuinta tipica de mestesugar de la inceputul secolului al XX-lea, a fost donata de urmasii tatalui adoptiv al poetului muzeului, care a organizat-o obiectiv muzeal. Expozitia memorialistica, organizata in doua din sali, prezinta datele bibliografice ale poetului, reproduceri dupa fotografii, documente, acte de stare civila si de studii, dupa manuscrise si publicatii, dupa diferite editii ale operei poetice, dupa marturii literare si referinte critice, lucrari ce evidentiaza originalitatea creatiei lui Panait Cerna. In celelalte incaperi s-a incercat reconstituirea aspectelor etnografice ale interiorului taranesc din perspectiva rememorarii unei secvente de viata traditionala din perioada in care poetul a trait aici.
Peisaje:
- acvatice: Delta Dunarii, Marea Neagra
- deluroase: podisul Dobrogei
- montane: Muntii Macinului.
Puncte geografice remarcabile:
- ceatalurile Chilia si Sulina, adica locurile de despartire a Dunarii mai intai in bratele Chilia si Tulcea si apoi a bratului Tulcea in bratele Sulina si Sfantu Gheorghe;
- gurile de varsare a Dunarii, prin bratele sale, in Marea Neagra;
- padurile de foioase de pe grindurile Letea si Caraorman cu diverse specii de stejar, plopi, frasini, tei, ulmi, completate de un subarboret bogat care impreuna cu plantele cataratoare (lianele de diferite tipuri) confera mai ales padurii Letea un aspect de padure tropicala ceea ce explica faptul ca aici s-au descoperit peste 1600 de specii de Endomofauna; in extremitatea sudica a padurii Caraorman se pastreaza exemplare monumentale de stejari cu circumferinta intre 4,20 si 4,70 m;
- litoralul Marii Negre la Sulina si Sfantu Gheorghe